Pe 19 august 2006, cinci tineri au urcat pe o scenă din Seul. După criteriile cerute pe atunci unei trupe de idoli – un concept vizual şlefuit, o coregrafie care se închide fără nicio cusătură, piese livrate de casa de discuri –, se spunea despre BIGBANG că nu îndeplineşte niciunul. Era şi un tip de trupă neobişnuit pentru acea perioadă: tot drumul până la debut fusese difuzat ca documentar de tip eliminatoriu.
Exact douăzeci de ani mai târziu, pe 19 august 2026, BIGBANG lansează la aceeaşi dată un nou single digital, „BiiiG”. Două zile mai târziu începe un turneu mondial pe stadioane, cu 33 de concerte în 19 oraşe.
Tot ce s-a petrecut între cele două date încape într-o singură frază. O trupă scoasă din calcul pentru că nu corespundea standardului a ajuns să fie cea care a schimbat standardul.
De la idoli care primeau piese la idoli care le scriau
La mijlocul anilor 2000, modelul de producţie din K-pop era destul de clar. Casa de discuri alegea piesa, îi adăuga coregrafia, proiecta conceptul, iar artistul executa. În această structură, capacitatea unui idol se măsura mai ales prin cât de bine ducea la capăt planul altcuiva.
Exact aici au schimbat lucrurile cei de la BIGBANG.
Punctul de cotitură a fost „Lies”, piesa-titlu de pe mini-albumul Always din 2007. Scrisă şi compusă chiar de liderul G-DRAGON, a devenit cel mai mare hit al acelui an, iar odată cu „Last Farewell” şi „Haru Haru”, care au urmat una după alta, trupa a urcat în rândul vedetelor. A fost momentul în care publicul a confirmat pe topuri că scrisul de piese poate fi pentru un idol un instrument de supravieţuire, nu un plus decorativ.
După aceea, discografia lor nu s-a oprit niciodată la un singur gen. Pornind din hip-hop, au trecut prin electronică, R&B, balade şi pop-rock, iar în proiectul MADE din 2015 popul alternativ din „LOSER” şi sintetizatoarele dure din „BANG BANG BANG” coexistau pe acelaşi album. Motivul pentru care o singură trupă a putut susţine un spectru atât de larg pare să fie structural: direcţia unei piese putea fi decisă în interiorul echipei.
Urma lăsată de această abordare asupra generaţiilor următoare se aude cel mai limpede în cuvintele artiştilor mai tineri. Într-o emisiune de tip discuţie din 2023, alături de TAEYANG, SUGA de la BTS a spus că nu ar fi o exagerare să afirmi că BIGBANG practic i-a creat pe BTS şi că ei au fost muzicienii care şi-ar fi dorit să devină în copilărie. Colegul său de trupă JIMIN a spus că TAEYANG este pentru el o figură la nivel de idol.
Trupele care pun autoproducţia în prim-plan nu sunt rare astăzi. Tocmai de aceea e uşor să treci peste asta: modelul nu era deloc de la sine înţeles la început. Înainte ca o trupă precum SEVENTEEN, ai cărei membri se ocupă ei înşişi de producţie, să poată fi considerată ceva firesc, cineva a trebuit să demonstreze că funcţionează.
Pe scenă – şi în afara ei
Expresia folosită de publicul coreean pentru o coregrafie perfect sincronizată nu apare aproape niciodată când se descriu apariţiile BIGBANG. În loc să potrivească fiecare mişcare, cei cinci membri au ales să ocupe scena fiecare în felul lui. Atunci lucrul acesta se citea mai degrabă ca o slăbiciune, dar a ajuns să lărgească registrul a ceea ce poate fi o scenă de K-pop.
Amploarea turneelor lor este unul dintre indicatorii că abordarea a funcţionat.
Tabelul 1. Cele mai importante turnee mondiale BIGBANG
| Turneu | Amploare | Public |
|---|---|---|
| Alive Galaxy Tour (2012-2013) | 48 de concerte, 21 de oraşe, 12 ţări | Aproximativ 800.000 |
| MADE World Tour (2015-2016) | 66 de concerte, 32 de oraşe, 13 ţări | Aproximativ 1,5 milioane |
| Turnee în arenele dome din Japonia (2012-2017, cumulat) | — | 4.205.500 |
Cifra de 1,5 milioane de la MADE World Tour era pe atunci cel mai mare rezultat obţinut de un artist coreean cu un singur turneu. În Japonia, de la primul concert într-o arenă dome până la ultimul turneu în astfel de arene, publicul cumulat a depăşit 4,2 milioane; ca un artist străin să umple în mod repetat domurile japoneze pe o asemenea perioadă nu este un rezultat obişnuit.
Au lăsat o urmă şi în Statele Unite. În 2012, mini-albumul Alive a intrat în Billboard 200 pe locul 150 şi a devenit primul album K-pop în limba coreeană prezent în acest clasament. După standardele de azi poziţia pare modestă, dar atunci nu exista niciun precedent al unui album K-pop intrat într-un clasament american principal.
Merită privită şi influenţa lor din afara scenei. Au adus mărci de lux în garderoba de scenă, iar G-DRAGON şi-a câştigat ulterior o poziţie independentă în industria modei cu propriul brand, PEACEMINUSONE. Configuraţia în care un idol devine partener al unui brand, şi nu consumator al lui, s-a construit în această perioadă.
Urmele acestei filiaţii se citesc în limbajul scenic al trupelor venite mai târziu la aceeaşi casă de discuri – TREASURE şi BABYMONSTER.
Fandomul care şi-a dat singur un nume
Numele fandomului BIGBANG, V.I.P, vine de la o piesă de pe single-ul BigBang is V.I.P, apărut în septembrie 2006. Fandomul avea aşadar un nume la puţin peste o lună de la debut – şi totuşi, ceea ce a lăsat această trupă culturii de fani şi a ajuns cel mai departe este altceva.
Este bagheta luminoasă galbenă în formă de coroană, cunoscută drept „Bangbong”.
Până atunci, obiectele de susţinere la concerte erau în general baloane în culoarea trupei sau beţe luminoase foarte asemănătoare între ele. Bagheta în formă de coroană, la al cărei design a participat G-DRAGON, a devenit primul obiect oficial de susţinere din K-pop cu o formă ce aparţine unei singure trupe. Astăzi aproape fiecare trupă are bagheta ei, iar aceasta face parte din regia spectacolului. Aici a început totul.
Coroana continuă şi în al douăzecilea an. Noua baghetă lansată pentru aniversare, Light Stick 20th Anniversary Edition, poartă un simbol care uneşte un „B” în formă de cheie sol, cifra „20” şi un semn de repetiţie. Alegerea de a include semnul de repetiţie se citeşte în paralel cu momentul de faţă: a închide douăzeci de ani şi a-i deschide din nou.
Există un indicator recent al duratei acestui fandom. Pe 18 mai 2026, BIGBANG a deschis înscrierile pentru a şasea generaţie a clubului oficial de fani V.I.P. A cincea fusese recrutată în 2015, ceea ce face ca aceasta să fie prima după unsprezece ani. Pentru o bună parte din acest interval, trupa nu a activat în formulă completă.
Şi cifrele lasă urme. Videoclipul piesei „BANG BANG BANG”, apărut în 2015, a depăşit în septembrie 2025 pragul de 800 de milioane de vizualizări pe YouTube – primul videoclip al unei trupe K-pop din a doua generaţie care reuşeşte asta. Pe Spotify, în august 2026, înregistrează aproximativ 5,5 milioane de ascultători lunari şi în jur de 6,7 milioane de urmăritori. Oraşele cu cei mai mulţi ascultători sunt Kuala Lumpur, Singapore, Ho Şi Min, Seul şi Hanoi, ceea ce sugerează că o bază de ascultători concentrată în Asia de Sud-Est s-a menţinut chiar şi în anii cei mai liniştiţi.
Ziua în care se împlinesc douăzeci de ani
În aprilie 2026, BIGBANG a urcat pe scena Coachella. Echipa care pornea în 2006 în cinci este dusă mai departe astăzi de trei – G-DRAGON, TAEYANG şi DAESUNG –, iar în ziua aceea tot ei trei au umplut scena. Au deschis cu „BANG BANG BANG”, iar în set s-au amestecat piese precum „FANTASTIC BABY” şi „Haru Haru” cu material din primii ani.
Pe acea scenă, G-DRAGON a spus următoarele.
“BIGBANG has reached its 20th anniversary. It’s a restart. BIGBANG will continue.”
August 2026 este momentul în care aceste cuvinte se transformă în calendar.
Pe 19 august, exact în ziua celei de-a douăzecea aniversări, apare noul single digital „BiiiG”. Este prima lor piesă nouă după mai bine de patru ani, de la „Still Life” din 2022. Titlul vine de la cuvântul englezesc „Big” şi duce mai departe însuşi numele trupei.
Două zile mai târziu, între 21 şi 23 august, turneul mondial XX : COSMOS se deschide la Goyang Stadium. În titlul turneului, „XX” reprezintă cei douăzeci de ani, iar „COSMOS” trimite la legătura menţinută de-a lungul acestui timp. Calendarul se întinde până la Kaohsiung, în Taiwan, pe 28 februarie 2027, iar amploarea confirmată până acum este de 33 de concerte în 19 oraşe.
Şi în afara scenei se pregăteşte ceva care marchează aniversarea. Între 14 şi 23 august, malul estic al lacului Seokchon Lake din Seul este îmbrăcat în galben – culoarea trupei –, iar pe scena de la marginea apei este instalată o sculptură-coroană de cinci metri. De-a lungul aleii sunt amplasate 400 de lumini galbene, iar acolo se aud 21 dintre piesele emblematice ale trupei, printre care „Lies”, „Haru Haru” şi „BANG BANG BANG”. Este un proiect de artă publică organizat de YG Entertainment şi Lotte Department Store, cu sprijinul sectorului Songpa, iar lacul îşi ia pentru prima dată K-popul drept temă.
O coroană care a început ca baghetă luminoasă stă, douăzeci de ani mai târziu, pe un lac, sub formă de sculptură de cinci metri.
În acest turneu se suprapun două sensuri: este primul turneu mondial în formulă de trei şi primul turneu mondial propriu după nouă ani, din 2017. În acest interval, toţi trei au continuat să facă muzică din poziţiile lor. TAEYANG a lansat în luna mai a acestui an primul album de studio după circa nouă ani, în timp ce G-DRAGON şi DAESUNG şi-au continuat activitatea solo la casele lor de discuri.
Acum douăzeci de ani, aceasta era o trupă care nu încăpea în standard. Au spus că îşi vor scrie singuri piesele, au spus că fiecare va lua scena în felul lui în loc să potrivească coregrafia şi şi-au desenat singuri bagheta luminoasă. Atunci lucrurile acestea se citeau ca o nepotrivire cu cerinţele. Astăzi, aceste alegeri sunt aproape de setările implicite ale K-popului.
Ce fel de piesă va apărea pe 19 august încă nu se ştie. Dar o trupă care alege exact data debutului pentru a lansa muzică nouă în al douăzecilea an nu este ceva obişnuit, iar numai această alegere spune ceva despre felul în care se raportează la timp.
